Cuvinte provenite din slava veche

Cand popoarele migratoare se deplaseaza,merg de-a lungul apelor,caci apa e un element vital al vietii.Ei nu mergeau mereu,se mai si opreau pe undeva,iar acolo dadeau nume de ale lor obiectelor pe care le intalneau.

Oamenii fac mereu comert.S-au dus la eisi au aflat numele raului in slava.Spunand altora unde se afla ei,au folosit si cuvantul slav,ca sa le fie mai usor acelor oameni sa-i gaseasca.In acest comert,e lesne de inteles ca apar si cuvinte noi care la noi nu existau.Odata cu obiectul se imprumuta si cuvantul.Cine aude cuvantul il transmite mai departe,eventual cu mici diferente fonetice.

Acum intervine ceva interesant : modul cum o limba imprumuta un cuvant.Daca e usor de pronuntat,e preluat ca atare,daca se potriveste cu fonetica.Daca nu sufera transformari fonetice,adica adaptari la limba care imprumuta acel cuvant.Daca nu se intelege sensul , limba ii da un inteles propriu.

EX : 1) In slava ZAB inseamna DINTE.Noi nu aveam verbul "a zambi",asa ca l-am luat repede.In slava "ZAB" se citeste ZOMB.

2)In slava "SAD"(citeste SOND) inseamna a judeca. In romana aveam deja acest verb din latina.Cum se facea atunci pe la noi ca majoritatea judecatorilor erau staini , iar ei judecau partinitor,am trecut verbul din slava OSANDZIC la peiorativ.Asa au aparut cuvintele : osanda,osandit, a osandi.

3)In slava ZAPADATI inseamna "cade mult si des".Cand romanii i-au auzit pe slavi pronuntand cuvantul si aratand spre cer nu au inteles la ce se refera.Ei au inteles ca acel cuvant reprezinta materialul - ZAPADA. Cuvantul slav pt. zapada e SNIEG.

4) In germana BACKEN inseamna a coace,a gati.Noi avem cuvantul BACANIE.Am preluat repede cuvantul deoarece si noi coacem multa paine,cozonaci,prajituri.KUCHE inseamna bucatarie.L-au preluat slavii si latinii.Pe filiera latina,a ajuns de la CUCINA adica cocina la noi.Noi aveam cuvantul BUCATARIE in romana de la BUCATE(mancare),dar nici nu avem multe supe cum au ei.Asa ca l-am trecut la peiorativ.

5) BALKEN in germana inseamna GRINDA. Francezii vazand constructia si faptul ca la marginea lor in afara casei nemtii agatau ceva si faceau spatiul util,au intrebat ce e asta.Datorita foneticii lor au inteles BALCON pe care nemtii l-au imprumutat de la francezi. Asa ceva se numeste REIMPRUMUT.



TOPONIME


PRAHOVA < din PROCH "praf"= prafuita

DAMBOVITA < din DAB(citeste"domb") + ICA. STEJAR.Apa care curge printr-o padurice de stejari

BISTRITA < din BISTRO "repede" . Apa care curge repede

CERNA < din CZARNY"negru".Apa neagra

COZIA < din pl. de la KOZY"capre"

DOLINA < din DOLE "jos" Adancitura

IZBUC < "care se manifesta brusc si cu putere"

JIVINA < din ZIWY(citeste JIVY)= "viata" = vietuitoare

JDER < din ZDERO "mare mancacios"

ZANOAGA < din ZA= NOGA " loc plan sau scobit dintre munti"

PONOR < din sarba," loc format prin surpare"

TINOV < din TINA, "mocirla, murdarie, namol"

PRAPASTIE< din PRZEPASC "a cadea repede"

PRIPOR < "adapost pt. oi facut din nuiele"

PRIDVOR < din PRZED(inainte de)=DWOR(afara)

Loc care delimiteaza casa de curte

OBCINA< culme intre 2 dealuri

IZVOR < izvor

ZLATNA < din ZLATO "aur"

ZAVOI < din ZAVOJ"padurice pe malul unei ape

DOBOTOC < "avere in animale"

SCHEII BRASOVILOR < Procopiu din Cesareea ii numea asa.Denumire greceasca a ceea ce ei numeau slavi.(SCLAVINI). SCHEI vine din "schiau" , denumire romaneasca latinizata al sclavinilor(atestat de Cronica lui Moxa la 1620

PARVU < din PRYWY "primul" ,primul nascut,musai baiat(mostenitor de tron).De aceea nu avem nume de fata PARVA,asa cum avem BOGDANA sau RADA(din RAD= fericire)

BREAZA


BARAGAN < din turca BURAGAN = furtuna de zapada,viscol

TELEORMAN

VORONET < din VRONA "cioara"(slava) "O" apare ca armonie fonetica





ALTE CUVINTE DIN SLAVA



a porunci, a indrazni,bazaconie(bez"fara"+zakon"lege")=faradelege, gospodar,jupan, prinos, zdravan,stapan, smantana , barca, pleava,iezer,donita,gadina, jgheab,polie, tarnita,ZAMORA(din ZAMORITI"foame mare"), rob, dulau,coliba,colt, donita,gavan, jujeu,pomelnic,plug,lapovita,pajiste,pajura,pestera,poale,rastoaca,zapis,letopiset,jeg, jaratic,jertfa,mironosita,jilav,boier, iuft (un fel de piele),a razbi,voievod,brandusa,copita cojoc,dulau.